Îndreptar de comportare urbană sau despre Insuportabila ușurătate a existenței urbane

  Îmi place să merg pe jos și, ca atare, merg mult, fie cu treabă, fie doar ca să mă plimb. Mi se pare că doar așa pot să „colonizez” spațiul, să mă obișnuiesc cu secretele lui, să-i simt toate (ano)timpurile, toate parfumurile, poate așa ajung să-i știu și umbra, și tăcerile... Dar nu despre…

Advertisements

Scrisoare către Mihaela Apetrei

Luni, 23 iulie 2018 Dragă Miha, Cartea ta, Cină cu ficat și inimă, este, pentru mine, o carte despre absența iubirii și despre căutarea ei. Despre o lume în care urâtul și frumosul coexistă în orice, de la delicii culinare la vise sau iubiri. Dar și despre căutarea echilibrului și măsurii. Un roman polițist nu…

Ruxandra a citit. Apoi a scris. Eu am găzduit (egoist) textul ei:

Un soi de recenzie. „Casting pentru ursitoare”. Ohara Donovetsky. Polirom. 2018   Romanul „Casting pentru ursitoare” pune în scenă o poveste inedită, scrisă, parcă, în cheie barocă pentru cititori mici și pentru cititori mari, o poveste care se construiește din aproape în aproape, pornind de la țesătura colorată a unor fapte reale, ce reunesc spațiul…

Din nou, exerciții de respirație.

Aud în ultima vreme din ce în ce mai des formele ierea, iereau, în loc de (i)era, (i)erau (dar și aglumerat în loc de aglomerat). Nu mă mir, știu (și îmi place) că limba e un organism viu. Formele nu sunt noi, doar că mi se pare că frecvența lor este mai mare decât (i)erea…

Cu cei 2549236

Încerc să îmi dau seama dacă mai poate fi vorba de vreun moment de singurătate cînd, în orice moment, ai cu tine un device care te ține în legătură cu 2000 de oameni (cifra e aleatorie, mi-a plăcut din rațiuni necunoscute, ei sunt, de fapt, 2549236). Sau dacă mai poți și altfel. Oameni din lumea…