Despre “Umbre” și zmei

Mie mi-a plăcut „Umbre”, mai ales „Umbre” – sezonul 3, și da, de-abia acum am reușit să-l văd. Nu e ușor de „primit”, e greu de acceptat pe alocuri (limbaj colocvial bine asezonat cu toate ingredientele), poate inegal, dar (poate tocmai de aceea) mi se pare bine făcut, bine jucat (figuri noi pentru mine, actori…

Niciodată nu e prea târziu

Spuneți-mi că ați citit "Viețile paralele", cartea despre Eminescu a Florinei Ilis. (Titlul este explicat de autoare prin trimiterea la cel omonim al lui Plutarh, dar și la intenția de a povesti vieți dar ca scriitor, nu ca istoric literar sau ca biograf, cum spune într-un interviu de prin 2013)   O carte densă, etajată,…

Fiecare cu nucile și nucul lui

    Se zice despre cel „hrănit/crescut cu miez de nucă” că are parte de răsfăț, că e trăit – ah, frumos și rar în limba română participiul ăsta pasiv – „în puf”, cum iarăși se spune despre viața în huzur. „Se potrivește ca nuca-n perete” spunem atunci când ceva e inadecvat, dar și că…

Paseism bine temperat, preludiu fără fugă

  https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/paseism-bine-temperat-preludiu-fara-fuga (...) Până acum câtva timp nici măcar mie nu mi-a trecut prin cap că m-aș putea întâlni cu paseismul altfel decât tangențial sau asociat unor termeni-umbrelă aflați în programă, în dicționare sau în cărți. Preludiul va fi fost când spuneam, mai în glumă, mai în serios, că ce îmi place mie cel mai…

Mersul lumii înainte și jena

Dar ce mă uimește cel mai tare în lumea mea babelică este felul în care sunt tratați cei care aleg să facă munci manuale, cei care aleg să fie servanți, să-mi fie iertat termenul. Oameni veniți din țări diverse fac diverse munci, bon, e alegerea lor. Lăudabil că au venit la capătul lumii să muncească.…

Dragonul și puii lui de la 13.13

27 decembrie. Ora 13.13. În fiecare an. Obiceiul de a fi împreună. Acum vreo cinci ani parcă, erau în clasa a douăsprezecea, în ultima săptămână de școală, când le-am propus să ne vedem în fiecare an, așa, să avem o dată a noastră, să ne adunăm ca să ne amintim măcar cât de mult am…

Strada ca serbare-de-sfârșit-de-an în Orientul Mijlociu

Strada ca serbare-de-sfârșit-de-an în Orientul Mijlociu Please, dress respectfully. Asta scrie pe ușile mall-urilor, ale hotelurilor sau pe panourile de la metrou, asta este regula jocului care se comunică nemijlocit. Se oferă imagini lămuritoare, trebuie acoperite brațele, până la cot, picioarele, până peste genunchi, dar și decolteul. (Iată de ce nu e rău să ai…

Fără piață nu exista viață

Iubesc piețele, iubesc cu patimă – bine, și ploile, dar acum nu este vorba despre ele, ci despre altele, mai serioase, mai dragi, mai nu-știu-cum-să-vă-zic că ar fi ele -, ei, da, iubesc piețele. Și asta mi se trage asta de la Piața centrală din micul meu tîrg sudic de obîrșie. Ea a fost începutul…